Ziua-n care îmi lipseşti - Adrian Păunescu
Ca un tren de marfă se târăşte
Ziua-n care nu eşti lângă mine,
Strig la toată lumea pe muteşte
Şi-mi acopăr faţa, de ruşine.
Mă irită fiecare clipă,
Oasele mă dor ca-n menghini stricte,
Lacrima în ochiul ploapei ţipă,
Unde calc, provoc, fatal, conflicte.
Tandru şi brutal cu fiecare,
Orice sens al mersului se pierde,
Când mă răstignesc pe semafoare
Şi amestec galben, roşu, verde.
Prin târârea orelor deşarte,
Ziua-n care îmi lipseşti e moarte.
Ziua-n care îmi lipseşti - Adrian Păunescu
- După amiază plăcută , draagii mei !
Ca un tren de marfă se târăşte
Ziua-n care nu eşti lângă mine,
Strig la toată lumea pe muteşte
Şi-mi acopăr faţa, de ruşine.
Mă irită fiecare clipă,
Oasele mă dor ca-n menghini stricte,
Lacrima în ochiul ploapei ţipă,
Unde calc, provoc, fatal, conflicte.
Tandru şi brutal cu fiecare,
Orice sens al mersului se pierde,
Când mă răstignesc pe semafoare
Şi amestec galben, roşu, verde.
Prin târârea orelor deşarte,
Ziua-n care îmi lipseşti e moarte.
Ziua-n care nu eşti lângă mine,
Strig la toată lumea pe muteşte
Şi-mi acopăr faţa, de ruşine.
Mă irită fiecare clipă,
Oasele mă dor ca-n menghini stricte,
Lacrima în ochiul ploapei ţipă,
Unde calc, provoc, fatal, conflicte.
Tandru şi brutal cu fiecare,
Orice sens al mersului se pierde,
Când mă răstignesc pe semafoare
Şi amestec galben, roşu, verde.
Prin târârea orelor deşarte,
Ziua-n care îmi lipseşti e moarte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu