PIANUL DIN BORCA
(Aurel Dumitrașcu)
-Cîntai la pian primăvara și toamna. Fără egal
au rămas acele concerte - capul lui Ioan Botezătorul
ar depune oricînd mărturie. Amîndoi îl priveam mama
ne-a cumpărat cu banii din pensia ei o mansardă
anemone și ferigi. Dar n-am putut niciodată buzele
să-ți ating: sînt nimeni ești nimeni tabla de șah e pustie.
Ne-am pierdut printre venele mării și ne-am întors
tot flămînzi ne-am culcat pe nisip și noaptea s-a speriat
de noi. Nu te-am atins – capul lui Ioan Botezătorul ar
depune
oricînd mărturie. Noi am trăit spunîndu-ne poezii.
Aproape nimeni n-a venit să te vadă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu