DANIEL TURCEA

DANIEL TURCEA

(22 iulie 1945 - 28 martie 1979)

TU

(Daniel Turcea)

lasă, dacă nu iubeşti

cuvintele să-ngheţe nerostite

chiar dacă nu vei înţelege pînă la moarte, crede-mă

oricine ai fi, eşti nepreţuit

o iubire de peste moarte, neomenească dragoste,

îndumnezeind

a deschis cerurile pînă la ultima suflare

ca tu să primeşti în potirul

inimii tale - cum cerul

nu poate cuprinde, nici spune

ca tu să înveţi să nu mai

mori, niciodată

(Din volumul "Epifania" - Cartea Românească, 1982)

AUREL DUMITRAȘCU

PIANUL DIN BORCA

(Aurel Dumitrașcu)

-Cîntai la pian primăvara și toamna. Fără egal

au rămas acele concerte - capul lui Ioan Botezătorul

ar depune oricînd mărturie. Amîndoi îl priveam mama

ne-a cumpărat cu banii din pensia ei o mansardă

anemone și ferigi. Dar n-am putut niciodată buzele

să-ți ating: sînt nimeni ești nimeni tabla de șah e pustie.

Ne-am pierdut printre venele mării și ne-am întors

tot flămînzi ne-am culcat pe nisip și noaptea s-a speriat

de noi. Nu te-am atins – capul lui Ioan Botezătorul ar

depune

oricînd mărturie. Noi am trăit spunîndu-ne poezii.

Aproape nimeni n-a venit să te vadă.

WALT WHITMAN

WALT WHITMAN
(31 mai 1819 - 26 martie 1892)

GALERIA MEA DE PICTURĂ

(Walt Whitman)

Într-o casă mică, păstrez, agăţate, tablourile;

nu e o casă aşezată.

E rotundă; numai câţiva centimetri sunt

dintr-o parte în alta.

Şi totuşi, e loc pentru toate splendorile lumii,

pentru toate amintirile!

Aici, sunt imagini ale vieţii, dincolo, aspecte

ale morţii,

Iar acolo, îl cunoşti? Este chiar ghidul.

Cu degetul ridicat, arată spre mirobolantele

tablouri.

8

ANA BLANDIANA

ANA BLANDIANA!

(25 martie)

DACĂ VREI SĂ NU TE MAI ÎNTORCI

(Ana Blandiana)

Dacă vrei să nu te mai întorci

Fereşte-te de mătrăgună -

Ea-mi fură seara glasul

Şi plânge cu el

Din urmele tălpilor tale,

Dacă vrei să mă uiţi

Ascunde-te de lună -

Îţi va aminti

Cum am mers prin lumina ei

Cu picioarele goale,

Dacă vrei să pleci

Ascunde-te de ploaie,

Fereşte-te de ninsoare,

Dacă vrei să mă uiţi

Nu te apropia de mare,

Înconjură marea,

Nu te arăta sub zborul păsărilor,

Fugi

De salciile cu pletele prelungi,

Până vei găsi locul unde te

Aşteaptă uitarea

De tot ce-i viu ascunde-te.

O, dar dacă vrei să pleci

Dacă vrei să mă uiţi,

Nu incerca sa mori,

Mai ales nu încerca să mori -

Ştiu să cobor ca într-o fântână

Prin flori.....

MATEIU ION CARAGIALE

Boierul - Mateiu Ion Caragiale

Pe-o culme, lângă-un iezer, durează-o mănăstire

Boierul... Mult bătrân e: dinţi nu mai are-n gură,

Posteşte, se grijeşte, bârfeşte şi strâmb jură,

Stă cuvios în strană şi zice din psaltire.

E mic de stat, făţarnic, semeţ şi crud din fire,

Viteaz spătar fu-n lupte, dar azi când barba-e sură,

Cu dreapta se închină, cu stânga smulge, fură,

Despoaie şi ucide în setea-i de hrăpire.

De neam e Basarabă, şi rudă cu Voievodul,

De bogăţii e putred şi-l blastămă norodul,

Dar, la Stambul, îl sapă Cislar-Aga harapul.

Şi tocmai de Rusalii, când plin de veselie

Aşteaptă să-i sosească fermanul de domnie

Îl prind cu pâri ascunse şi-armaşu-i taie capul.

Remember ? — da, firește că n-am să uit, dar cum anii tulbură unele din amintirile vechi, făcându-le să plutească aburite la hotarul dintre realitate și închipuire, dacă soarta mă va hărăzi cu viață lungă, într-un târziu are să-mi pară poate că toată această întâmplare trăită a fost un vis numai sau vreo istorie citită ori auzită undeva, cândva de mult. Remember de Mateiu Caragiale / Scrisă în 1913; publicată în 1921

Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția numismaților, începând din 30 decembrie 2019, o monedă din aur cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la publicarea romanului interbelic Craii de Curtea-Veche, de Mateiu Caragiale. Moneda este rotundă, diametrul de 21 mm, are valoarea nominală de 100 de lei, are titlul de 900‰, greutatea de 6,452 g, este de calitate proof, iar cantul este zimțat. Tirajul emisiunii este de 250 monede din aur.

Romanul Craii de Curtea-Veche a avut de la început admiratori fanatici, ceea ce la un examen superficial nu s-ar explica. Titlul vine de la o anecdotă publicată de I. L. Caragiale, unde se explică originea expresiei „crai”

surse internet

Comentarii

.

LUCIA OLARU NENATI

Bate destinul

În orele mele

Ca vântu-n ferestrele

Fără perdele

Nu intru să tulbur

Nu ies să răstorn

Doar fumul mi-nșiră

Fantasme prin horn...

Lucia Olaru Nenati, Nesfârșitele vămi, 1979

GELLU DORIAN

SFÂRȘITUL LUMII

Așteptat la colțul casei tale de-o măturătoare mecanică,

vei fi luat și dus la groapa de gunoi a orașului,

                                                                          între tufele

de rosa canina și corcoduși, în croncănitul ciorilor, lătratul 

         câinilor și mâinile aspre, pline de răni

                    ale cerșetorilor

care caută ciosvârta neroasă aruncată de la masa celor

                                                                                               ajunși,

mototolit ca o hârtie

pe care stau scrise și necitite ultimele tale poezii de dragoste,

este posibil să simți, ca în oglindă femeia chipul trecut, sfârșitul

                                                                                                  lumii?

Gellu Dorian, Un acoperiș plin de îngeri, 2002        

  

CEZAR IVĂNESCU

Cezar Ivănescu, Jeu d’Amour (Amintirea Paradisului)

! cînd eram mai tînăr şi la trup curat,

într-o noapte floarea mea eu te-am visat,

înfloreai fără păcat într-un pom adevărat,

cînd eram mai tînăr şi la trup curat,

înfloreai fără păcat într-un pom adevărat,

cînd eram mai tînăr şi la trup curat !

! nu ştiam că eşti femeie – eu bărbat,

lîngă tine cu sfială m-am culcat,

şi dormind eu am visat, tu visînd ai lăcrimat,

cînd eram mai tînăr şi la trup curat

şi dormind eu am visat, tu visînd ai lăcrimat,

cînd eram mai tînăr şi la trup curat !

! e pierdută noaptea-aceea de acum,

carnea noastră doar mai ştie-al ei parfum,

poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au

şi cad toate (mîine) putrede pe drum,

poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au

şi cad toate (mîine) putrede pe drum !

! fă-l să fie, Doamne Sfinte, numai om

pe acel care ne-a ispitit subt pom,

şi cînd pomul flori va da, fă să-i cadă carnea grea

cum cădea-va după cîntec mîna mea,

şi cînd pomul flori va da, fă să-i cadă carnea grea

cum cădea-va după cîntec mîna mea !

URMUZ

URMUZ
(Pseudonimul literar al lui Demetru Demetrescu-Buzău)

( 17 martie 1883 - 23 noiembrie 1923)

CRONICARI

(Urmuz)

Cică nişte cronicari

Duceau lipsă de şalvari.

Şi-au rugat pe Rapaport

Să le dea un paşaport.

Rapaport cel drăgălaş

Juca un carambolaj,

Neştiind că-Aristotel

Nu văzuse ostropel.

"Galileu! O, Galileu!

Strigă el atunci mereu-

Nu mai trage de urechi

Ale tale ghete vechi."

Galileu scoate-o sinteză

Din redingota franceză,

Şi exclamă "Sarafoff,

Serveşte-te de cartof!"

Morala:

Pelicanul sau babiţa.

Îmi place

Ador

Haha

Uau!

T