DIO (3) (CUM SE DE-FACE PRIMĂVARA)

 - Dio, ce faci cu mâna pe genunchiul meu?

- Vreau să simt cum e răcoarea.

- Îmi închipui că-i rotundă...

-Rotundă și rece. Nu știu însă: urcă sau coboară!?

-Dio!

- Maria!

- Prezentările fiind făcute...

 - Și des-făcute...

- Nu prea cred!

- Nici eu, dar am încercat.

- C-o singură floare...

- Nu se des-face primăvara!

- Mai știi: de ce mai insiști?

- Pentru că am un buchet de flori.

- Sunt de gheață!

- Sunt un vulcan!

- Înghețat.

- S-o crezi tu!

- O cred.

- Eu, nu.

- Eu, da.

- Atunci?

- Atunci.

Costel Zăgan, DIO (3)