Ia catrenul, neamule!
Costel Zăgan
Libertatea-i unică
însă nu-i aceeași pentru toți
unii o folosesc doar să iubească
alții dimpotrivă
Libertatea-i săptămâna de lucru a lui Dumnezeu
nimic mai mult
Costel Zăgan, ODE GINGAȘE
Adevărul există ca să-l rostim
adevărul nu suportă
vălul iluziilor pierdute
Adevărul nu-şi cere iertare că există
Adevărul dă năvală
de
pretutindeni
dar
mai ales
din
tine
Nu închide ochii
Adevărul
nu
dispare
niciodată
Adevărul este România
Şi
de
azi
Tu eşti România
Nu mai da vina
pe
aproapele tău
poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (25 februarie 2019)
POET LA ETC.
Un mijloc de locomoţie pentru tăcere
chemaţi poetul la prefectură
să vedem dacă în fagurii de miere
n-are cumva lacrimi amare de ură
Chemaţi poetul la prefectură
să vedem are sau n-are documentul
şi dacă e dotat cu gură
un căluş îi poate tempera talentul
Are sau n-are documentul
să vedem în fagurii de miere
încape cum scrie firmamentul
sau numai tone de tăcere
Legaţi-l cobză de-i poet
şi-apoi să cânte dar discret
Costel Zăgan , Cezeisme , 2008
Costel Zăgan - Décalogue en désintégration
EFECTUL BACOVIA
Bacovia în cer colindă
poetul nostru pluvial
a tras focul din oglindă
și nufărul mai lângă mal
Poetul nostru pluvial
ne întreabă printre nori
trecutul trece ca un val
mai are lacrima culori
Ne întreabă printre nori
ați tras focul din oglindă
mai sunteți nemuritori
Bacovia în cer colindă
Poetul nostru pluvial
vâneză valuri după val
Costel Zăgan, POEME INFRACȚIONALE, 1995
CONCERT EXTRAORDINAR PENTRU MITRALIERĂ ÎNGERI ŞI MAIMUŢE
EMERGENȚĂ
Bacovia scrie la vioară
vioara tace-n do major
și dacă totul o să doară
ce vers speranța tuturor
Vioara tace-n do major
poetul scrie câte-o rană
tăcerile totuși mai dor
durerea-i condiția umană
Poetul scrie câte-o rană
dar dacă totul o să doară
va da un înger de pomană
Bacovia tăcere la vioară
Vioara plânge-n do major
Doamne pe buzele tuturor
Fulger blond fulger blond
te-am zărit prin facultate
dădeai zilei orizont
inocent plin de păcate
Te-am zărit prin facultate
într-o zi de nenumit
prea aproape prea departe
ai plecat și n-ai venit
Într-o zi de nenumit
dădeai clipei orizont
plus și minus infinit
fulger blond fulger blond
Te-am zărit prin facultate
student celor șapte arte
Costel Zăgan, CEZEISME II
i-am spus
și
crinul
brusc
a înflorit
lăsându-mă
în urmă
Singur și îndrăgostit
COSTEL ZĂGAN, POEME INFRACȚIONALE, 1995
Câte neamuri proaste în această ţară!
Suflete de slugă, lepre, mitocani
Se întrec în vile, au maşini la scară
Ştiu doar o deviză: bani şi iarăşi bani!
N-au prea multă şcoală, cam de clasa IV-a,
Dar au prins clişee la televizor
Toţi au doctorate, să-i admire şatra,
Ţipă mahalaua în osânza lor.
Şi ce morgă tâmpă! Ifose stupide!
Ochelari de aur, ţoale de import!
Fac pe francmasonii, intră prin partide...
Ah, voi, neamuri proaste, nu vă mai suport
Pentru mine sunteţi nişte linge blide,
Ouă de năpârcă, ce duhnesc a mort.
t S r o n e s p d o 1 t t l 6 l 9 c 6 t h 9 8 l h r u 0 m i C a m 7 1 a g i m 6 h 6 0 m u 1 0 6 h f m a t 1 3 u 5 c 2 · Distribuit p...